Harmony Handmade

Săptămâna Internațională a Bebelușilor Purtați, Iași, 8 – 14 Oct 2012

  • September 30, 2012 4:37 pm

Nu puteam începe să vă vorbesc despre acest eveniment, fără să vă povestesc în câteva cuvinte despre experienţa mea în purtarea bebeluşului şi de ce aceasta mă motivează să susţin acest lucru, atât de minunat pentru micuţ  dar şi pentru mămică!

Din păcate nu am reuşit să port amândoi copilaşii, întrucât prin 2008 când s-a născut David, nu erau atât de populare, iar eu nu am aflat de aceste mijloace decât la a doua sarcină, dar sunt fericită că am aflat de ele chiar şi atunci pentru că au fost salvarea mea! De ce? E simplu: mămică cu doi copii mici, fără ajutoare, decât tăticul care mergea şi la servici! Trebuia să mă ocup de cel mare, care avea atunci 1 an si 10 luni, dar şi de cel mic care vroia atingerea mămicii lui, trebuia să fac curăţenie, mâncare, piaţă, rufe de întins şi de strâns! Ei bine, le-am făcut pe toate cu un bebe mic într-un wrap elastic, la sânul meu, acolo mânca, acolo făcea nani, acolo ne alintam, îl sărutam pe căpuşor, dormea liniştit în timp ce eu îi cântam dar în acelaşi timp îl hrăneam pe David, ne jucam, coloram, îl plimbam pe afară în căruţ şi uite aşa băieţii mei au crescut, iar eu sunt extrem de mândră de ei şi de faptul că am avut şansa să-l port pe Dragoş, dar în acelaşi timp să am mâinile libere pentru David!

Dragoş a fost un bebe foarte liniştit, nici măcar colicii nu ne-au dat de furcă pentru că de fiecare dată când dădea semne de durere, îl aşezam în wrap, ne plimbam, iar el se liniştea instantaneu! La fel a fost şi cu erupţiile dentare, wrap-ul şi atingerea mea au fost cele mai bune calmante!

Am continuat purtarea până la 2 ani, în mei tai, un super mijloc de purtare al celor mici, uşor, confortabil şi frumos! Nu ştiu când a trecut timpul, nu ştiu când au crescut ei, dar mă bucur că am şansa să fiu o mămică full time, chiar dacă este solicitant şi de ce să nu recunosc, chiar greu câteodată, dar nimic nu se compară cu privirea, zâmbetul şi lucrurile frumoase pe care mi le spun: “Te iubesc, mami! Din tot sufletul meu!”

Susţin pe deplin purtarea micuţilor încă de la naştere, întrucât din propria experienţă vă spun că nimic nu se compară cu senzaţiile minunate pe care ţi le oferă atingerea şi mirosul lor, în permanenţă lângă tine, nimic nu se compară cu acel moment în care stă cu căpuşorul pe pieptul tău, ascultându-ţi bătăile inimii atât de familiare lui încă din burtică, nimic nu se compară cu acel moment în care se uită adânc în ochii tăi şi încearcă să-ţi spună în felul lui că eşti totul pentru el şi că se simte în deplină siguranţă, doar pentru că este în braţele tale! Purtarea bebeluşului este terapie psihică şi fizică atât pentru bebeluş dar şi pentru mămică! Nu trebuie decât să alegeţi un mijloc de purtare potrivit vouă şi micuţului vostru şi să vă lăsaţi iubirea să curgă liber!

Noi susţinem “Săptămâna Internațională a Bebelușilor Purtați, Iași, 8 – 14 Oct 2012”, povestind tuturor beneficiile purtatului şi oferim câteva produse necesare îngrijirii naturale a micuţului, realizate manual de mine, cu cea mai mare grijă şi dragoste pentru cei mici! Vom avea 3 pachete ce vor conţine:

1. Un pachet cu un săpun natural “Albinuţa Hărnicuţă”, un ulei pentru masaj “Baby Smile” şi o cremă “Baby Dream”

2. Un pachet cu un săpun natural “Sweet Baby” şi o loţiune solidă “Baby Touch”

3. Un pachet cu un săpun natural “Sensibilul” şi un baton pentru răni şi lovituri “Little Adventurer”

Despre eveniment avem pagina principală de Facebook şi pe blogul destinat!

Vă stăm alături pentru orice întrebare, nelămurire, sfat sau poveste!

Fiţi alături de noi!

Cu drag,

Delia

Finalul concursului no.2

  • April 10, 2012 4:13 pm

Bună dragilor!

Iată-ne ajunși la finalul concursului! Mă bucur enorm că ați participat și vă mulțumesc din suflet pentru că ne-ați fost alături!

Lista participanților în ordinea înscrierii la concurs este următoarea:

1. Costinea Andreea

2. Ene Gabriela

3. Roxana Găină

4. Andreea Dejica

5. Andreea Ionescu

6. Cristina Panaite

7. Kovia

8. Irina B.

9. Andra Tatu

10. Laura Rus

11. Irina Mihale

12. Kristina Stanciu

13. Roxana

14. Simona

15. Andreea M.

16. Luiza Andreea

17. Anca Truță

18. Cristina Chițanu

19. Iuliana

20. Diana Bolohan

21. Mihaela și atât

22. Gavriloi Adina

23. Elena Gornescu

24. Simona Scurtu

25. Mirela Agrigoroae

26. Grosu Andreea Elena

27. Manole Alina

28. Tania

Șiii, căștigătorul esteee: Doamna Anca Truță!!!! Felicitări și mii de mulțumiri pentru că ne-ați fost alături!

Vă mulțumesc din suflet tuturor și vă aștept și la următoarele concursuri cu premii din ce în ce mai interesante!

Vă doresc tuturor un Paște Fericit alături de cei dragi!

Cu drag,

Harmony

Concurs no. 2 – închis

  • April 5, 2012 4:18 pm

Bună dragilor!

Știu că scriu mai rar, însă nu pentru că nu am ce scrie, ci pur și simplu pentru că mie îmi stă mai bine să creez, să lucrez, să fac multe alte lucruri decât să scriu :).

Prin urmare, pentru că se apropie Paștele și sunt sigură că sunteți sătule/sătui de curățenie, iar pielea voastră o spune tare, eu m-am gândit să facem un concurs rapid, în urma căruia să câștigați o cremă pentru piele foarte uscată “Feel Great” și un săpun hidratant, nou apărut, “Aloe&Hemp Soap”.

Așadar ce trebuie să faceți:

1.Dați-ne un like la pagina de Facebook și un share la postul acesta cu concursul.

2.Răspundeți la următoarea întrebare: Cum obișnuiți să petreceți sărbătoarea Paștelui?

3.Lăsați-ne un comentariu la acest post, cu numele vostru și răspunsul la întrebare.

Concursul începe azi și se va termina luni (9 aprilie 2012) , iar câștigătorul va fi ales cu ajutorul distinsului domn www.random.org!

Vă aștept și vă urez mult, mult, succes!

Cu drag,

Harmony

Concurs no.1- încheiat

  • January 25, 2012 6:25 pm

De ceva vreme mă preocupă ideea unui concurs, la care să participe oricine, să nu fie complicat, să nu aibă prea multe reguli, întrucât și mie îmi plac concursurile ușurele, accesibile, fără prea multă bătaie de cap! Așadar să dau startul concursurilor noastre, încă din prima lună a anului, și sper să reușim să facem cât mai des astfel de provocări!

Premiul oferit de noi constă  într-un mousse de corp “Choco’nut”

și un săpun  natural  “Deep cocoa soap” .

Ce trebuie să faceți, pentru a intra în cursă:

1. Să ne dați un like și share pe pagina noastră de magazin și pe pagina de facebook.

2. Să răspundeți la următoarea întrebare: Ce vă place la Harmony?

3. Să ne scrieți numele cu care ați dat like și share și răspunsul la întrebare, mai jos la comentarii.

Cei care ne-ați dat deja like, puteți participa la concurs, fiind necesar doar să ne dați un share și să răspundeți la întrebare.

Concursul începe de azi, 25.01.2012 până pe data de 01.02.2012, inclusiv. Toți participanții vor fi numerotați în ordinea intrării în concurs, și la sfârșit, pe 02.02.2012, va fi ales câștigătorul, prin intermediul lui random.org.

Mult succes tuturor!

 

Buun, și iată-ne ajunși la finalul concursului! Mai jos este lista participanților înscriși, numerotați în ordinea înscrierii:

1. Tender Carmen Marilena

2. Ciobotaru Liliana Gică

3. Tatiana Ciuntu

4. Filip Anca

5. Nagy Maria

6. Mami de strumf

7. Geta Alexiu

8. Tavi

9. Mihaela Puiu

10. Ana- Maria

11. Gabriela Cristina

12. Daniel

13. Florin

14. Petru Petrică

15. Cecilia Ceci

16. Violeta Pârvu

17. Omer Camelia

18. Cristina Panaite

19. Adochiței Nicoleta

20. Mădălina Ioniță

21. Steliana Voicu

22. Zapartan Delia

23. Alex M

24. Nicoleta Pavel

25. Cazac Ștefania

26. Zoozie

27. Camelia Stan

28. Miha Stancu

29. Cris gabi

30. Delia

31. Lorena Luca

32. Raluca Rusu

33. Velicu Georgeta

34. Silvia Baltă

35. Oana Nicula

 

Și câștigătorul este: 

Numărul 26 : Zoozie

Felicitări!!!!!!!

 

Vă mulțumesc tuturor pentru participare și stați pe aproape pentru că în curând vom mai avea un concurs cu alte premii frumoase!!!

La drum cu 2012!!!

  • December 29, 2011 12:24 pm

Anul ce se aşterne în faţă vine foarte iute şi presimt că vine plin de evenimente!

Este anul în care trec în tabăra celor cu 3 în faţa vârstei, nu mă sperie ideea, întrucât se spune că femeia atunci este mai frumoasă şi înfloritoare :).  Este un an important din toate punctele de vedere, şi, sincer sunt tare nerăbdătoare să văd încotro ne duce!

Recapitulând anul ce trece, furtunos de repede, pot spune că a fost un an greu dar şi frumos, plin de evenimente frumoase dar şi urâte,  schimbări multe, dar în final a fost un an din care am învăţat, un an care m-a întărit, care mi-a deschis puţin ochişorii, poate un pic cam naivi câteodată şi ce e mai important a fost un an în care mi-am văzut copiii crescând, evoluând, învăţând, ceea ce şterge şi umbreşte tot ce a fost greu :).

Pentru anul ce vine, mi-am propus câteva lucruri pe care sper să le pot îndeplini cu succes,  nu îndrăznesc  să mă gândesc la prea multe, sau mult prea înainte, pentru că ştiţi cum e cu planurile :). Aşadar, mi-am propus lucruri mărunte dar importante pentru evoluţia mea,  pe care să le pot îndeplini, iar restul vor veni pe parcurs, cu siguranţă!  Mi-am propus în primul rând să am mai multă grijă de mine, să nu mai pun la suflet tot, să învăţ o dată şi bine să aleg lucrurile care merită importanţă şi care nu merită, mi-am propus să am mai multă încredere în mine,  mi-am propus să fac cu Harmony, mult mai multe lucruri şi mult mai frumoase, îndeosebi pe partea de copii, întrucât ei sunt muza mea, de la ei şi pentru ei a pornit totul şi mi-am propus un nou început în toate!

Voi avea grijă să le bifez alături de voi pe toate :)!

Voi ce v-aţi propus pentru 2012?

 

Cu drag,

Delia

Zeci de momente, sute de gânduri, mii de griji…

  • October 12, 2011 6:31 pm

Primul gând pe drumul spre casă, gândindu-mă la evenimentele din aceste zile, a fost că trebuie să scriu un articol, nu pentru mine, ci pentru mămicile în aceeaşi situaţie, care au nevoie de un sfat, o părere, o îndrumare, mai ales că eu am fost în situaţia în care să nu ştiu încotro mă îndrept şi să disper puţin de grija: ce fac? unde mă duc? la cine mă duc?

Şi iată-ne în momentul în care am depăşit acest moment, un moment pe care vreau să-l povestesc, în ideea că poate ajuta pe cineva!

Dar să începem, cu începutul: în decembrie 2010, i-am descoperit la băiţă lui David, băieţelul cel mare, o umflătură la testiculul drept, am ştiut din acel moment că este vorba de hernie inghinală. Am sunat pediatra, ne-am programat la chirurg pediatru, iar diagnosticul acesta a fost: hernie inghinală dreapta, nimic neobişnuit la băieţei, o afecţiune frecventă…dar pentru o mămică, nu e aşa, se rupe cerul şi nu ştii ce să faci…

Am tras aer adânc în piept şi am început să analizez situaţia: ok, mergem la operaţie, unde? la cine? e bun? care sunt riscurile? care sunt costurile? şi aşa mai departe…Doctorul care l-a consultat atunci ne-a spus că puteam sta până la toamnă, am răsuflat puţin uşurată pentru că asta însemna timp, timp în care poate se închidea canalul, timp în care eu îl voi putea pregăti psihic pe David, timp în care mă voi pregăti eu psihic pentru momentul în care îmi va fi luat din braţe şi va fi dus la nişte necunoscuţi care îl vor tăia…poate sună puţin paranoic, dar cred că cele care aţi trecut prin astfel de momente înţelegeţi că oricât de simplă ar fi intervenţia, pentru o mămică nu e deloc uşor, parcă ţi se sfârşeşte tot Universul, totul se învârte cu tine, totul e ameţitor…

M-am agăţat de o speranţă când la sfatul unei prietene, am ajuns la homeopat, care încrezător ne-a dat tratament, dar din păcate după 6 luni de tratament, nu a dat rezultate. A început vara, s-a terminat vara şi a venit toamna. Momentul potrivit pentru intervenţie. Sun la clinica unde lucra doctorul ce i-a pus diagnosticul, să mergem la consult şi să stabilim detaliile. Când colo surpriză, doctorul nu mai lucrează aici, a plecat în străinătate. Aoleu…şi eu ce mă fac? Unde merg? Iar am luat o gură zdravănă de aer şi am analizat. Am căutat informaţii despre medici, care sunt buni, care sunt mai puţini buni, costuri, cum intru la ei, cum se procedează, nimeni nu mă sfătuia să merg la spitalul nostru, ci să merg la Bucureşti. Până la urmă, mi-am adus aminte de o mămică super faină, care îşi operase copilaşul în vară la “Marie S. Curie”, tot de hernie. Am deranjat-o puţin :), şi i-am pus toate întrebările la care aveam nevoie de răspuns. Şi astfel, am hotărât: d-na dr. Bratu Niculina, şef de secţie chirurgie pediatrică 2, “Marie S. Curie”. Mi-a plăcut enorm faptul că am avut numărul dânsei de telefon şi astfel am putut stabili direct cu d-na dr. detaliile. Şi uite aşa suntem noi programaţi pe data de 10.10.2011, la operaţie.  În săptămâna aceea nu am fost bună de nimic, numai gânduri, numai griji, eram praf. M-am adunat şi am început pregătirile. Am plecat duminică, să fim cât de cât odihniţi pentru ziua operaţiei şi am avut noroc cu o d-nă asistentă super drăguţă care ne-a primit la spital, într-o rezervă, unde am stat toţi patru. Totul curat, cald, linişte, jucării, frumos, nu era atmosferă de  spital, copiii erau ok, lui David chiar i-a plăcut acolo. A sosit şi ziua de luni, zi groaznic de grea, pentru mine cel puţin, trebuia să-l ţin fără să bea apă, fără să mănânce, bine măcar ca totul a decurs destul de repede. A venit d-na dr., ne-a consultat, am completat tot ce era de completat, ne-au dus la analize, acolo a fost un pic dificil,  se speriase puţin de înţepături, apoi a venit d-na anestezistă care ne-a consultat pe toate părţile, ne-a făcut istoricul, mi-a explicat riscurile şi ceea ce va urma să facă, după care imediat după a venit un asistent care i-a dat un siropel preanestezic şi apoi ne-a dus jos într-o încăpere de unde urma să-l ia la operaţie. Atunci au început să-mi tremure picioarele, să-mi dea lacrimile şi să mă ia o frică teribilă. Încercam din răsputeri să zâmbesc, să mă ţin tare, să nu mă vadă David aşa, să nu se sperie. Îl vedeam cum începea să fie ameţit, parcă era beat, plutea, mă liniştisem puţin, pentru că mă gândeam că va fi mai bine pentru el, nu va realiza prea bine momentul în care îl va lua la operaţie. Până să mă obişnuiesc un pic cu ideea, apare asistentul, îl ia de mânuţă şi pleacă cu el, fără să am ocazia să-l mai pup o dată, să-i spun că-l iubesc şi că voi fi lângă el când se va trezi…mă uitam în urma lui, şi cerul se prabuşea pe mine…nu mă puteam controla din plâns, tremuram toată, iar minutele ce au urmat au fost de coşmar, treceau greu, încet şi din ce în ce mai chinuitor. Cum vedeam câte o targă ieşind mi se făcea stomacul ghem, cum vedeam câte o asistentă ieşind şi venind spre noi, mă lua cu leşin, mă gândeam că vine să-mi spună că s-a întâmplat ceva grav cu puiul meu. În cele din urmă văd o targă venind încet către terapie intensivă, pe care stătea puiul meu, dormind liniştit cu un furtun în guriţă, sincer mi se făcuse rău în acel moment, deşi mă consider o femeie puternică, copiii sunt slăbiciunea mea, totul până la ei. Cu vocea tremurândă, parcă îmi era teamă de răspuns, am întrebat dacă este bine. Mi s-a răspuns calm: da, este bine, aşteptaţi până vă cheamă asistentele. Şi aşteptam, aşteptam, şi nu mă chema nimeni, pe fundal se auzea un sunet, ca cel din filme: bip, bip,bip, biiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiip, am crezut că mor acolo, până am realizat că umbla pe acolo la aparate, şi că nu aveau legătură cu copilul meu. În cele din urmă mă cheamă. Se trezise şi se zbătea, nu vroia perfuzie, vroia la mami, vroia apă, vroia să se dea jos, să plece. Cu greu l-am calmat, m-au lăsat să plec cu el în salon, acolo vroia apă, cu teamă i-am dat să bea apă, mă certa asistenta că dacă îi dau apă o să vomite, şi se va rupe operaţia…offf, era foarte întors pe dos, nu-i convenea nimic, vroia să se joace, vroia apă, ba nu vroia nimic, până la urmă am reuşit să-l culc. A dormit câteva ore, apoi s-a trezit senin, s-a dat jos din pat, şi-a adunat jucăriile, a început să se joace cu băieţelul care era în salon cu noi, a mâncat foarte bine, era flămând, mititelul, după care a început să se zbenguie, să sară, să alerge, nu-mi venea să cred. A trecut cu bine peste tot, a făcut pipi fără probleme, a mâncat, a băut apă, s-a jucat, nu a vomat, nu s-a plâns de dureri, nimic. A doua zi am plecat fericiţi acasă, a rezistat super bine la tot drumul Bucureşti-Constanţa, iar acum se joacă pe lângă mine, neafectat de nimic. Cred că mai traumatizată sunt eu, încerc să trec peste imaginea aceea când l-au luat de lângă mine…:(

PS: Mămici, fiţi puternice pentru puii voştri, vă recomand din suflet “Marie S. Curie”, sunt foarte buni medici, condiţii bune şi cel mai important lucru e că se comportă extraordinar cu copiii, astfel încât să nu fie nimic traumatizant pentru ei, sincer nu mă aşteptam să găsesc aşa ceva la un spital din România.

Dacă doriţi mai multe detalii, scrieţi-mi vă rog pe adresa de mail din dreapta, şi vă răspund cu drag!

Multă sănătate tuturor copiilor, cele mai mari comori!

Cu drag,

Delia

 

Fericirea în două cuvinte: David şi Dragoş

  • August 23, 2011 10:40 am

Iată că în sfârşit reuşesc să intru să mai scriu ceva! Nu, nu am uitat, ci doar parcă nu-mi mai ajunge timpul! Aş vrea ca ziua să aibă mai mult de 24 de ore, aş vrea să nu am nevoie de somn, ca de acele ore să profit să mai fac câte ceva! Câteodată mi-e aşa de dor de viaţa de liceu, când singura grijă era distracţia şi şcoala, erau lucrurile atât de simple pe atunci…şi totuşi vroiam să fim mari, să avem servici şi să nu mai depindem de părinţi, să nu mai fim nevoiţi să cerem voie la disco sau la party:). Câtă naivitate…

Şi vorbesc de viaţa de liceu, nu cea de facultate, pentru că în facultate deja eram cu responsabilitatea serviciului, apoi căsnicia, apoi sarcina, licenţa am dat-o când avea David deja 1 an şi mă mândresc că am reuşit să o iau cu 10 şi mă mândresc că el a fost un copil extrem de cuminte care a lăsat-o pe mami să înveţe!

Acum în schimb fericirea e mult mai mare şi vine la pachet cu doi pitici minunaţi pe care îi iubesc cum nu credeam că pot iubi vreodată şi care îmi umplu fiecare secundă din viaţă cu bucurii, care mă duc cu mintea câteodată la întrebarea: chiar sunt ai mei

David are 3 ani si 2 luni şi a început să vorbească foarte bine, mă uimeşte cum le leagă, cum le ştie, cum le potriveşte, mor de dragul lui şi de dragul conversaţiilor cu el. Nu pot să cred cât a crescut, nu îmi dau seama când a trecut timpul atât de repede…aş da orice să pot da timpul înapoi să-l mai am încă o dată bebeluş, dar nu aş da nici perioada asta cu el pentru nimic în lume, acum vorbim, discutăm, ne înţelegem, învăţăm şi mă minunez în fiecare zi de câte lecţii îmi dă el, cum mă învaţă el pe mine cum să fiu pentru el…

Dragoş are 1 an şi 4 luni, şi mă minunez de personalitatea lui, e extrem de cuminte, dar şi tare încăpăţânat, foarte ataşat de mami şi înnebunit după David. Umblă după el toată ziua şi îl imită în orice. Îmi creşte inima când îi văd cât de mult se iubesc, cum nu rezistă unul fără celălalt, cum se joacă împreună, cum dorm împreună…

Aici vin şi încurajez mămicile care stau în dubii pentru a avea încă un copil! Da, este greu, nu e uşor, te solicită, uiţi de tine, ei sunt universul tău, DAR…pe bune că se merită fiecare efort, pe bune că se merită să nu mai ştiu ce e ăla timp pentru mine, pentru a mă bucura de prezenţa lor şi de atingerea lor şi de sunetul vocii lor şi pe bune că se merită să trag pentru ei, pentru ca ei să aibă o viaţă frumoasă şi pentru ca ei să ştie că noi, mami şi tati, facem totul pentru fericirea lor!

PS: mi-am propus să vă mai povestesc despre ei şi despre noi :)

În speranţa că v-a făcut plăcere…

Cu drag,

Delia

Despre câteva produse dragi…

  • July 20, 2011 9:53 am

Nu am mai apucat sa vin cu nimic pe blog, însă nu am stat  degeaba, am făcut produse noi pe care o să vi le prezint cât de curând, dar totuşi am apucat să fac un mic articol pe blogul Amei, despre produsele lunii iulie, produse care au avut un grozav succes şi care îmi încântă sufletul cu beneficiile aduse celor care le-au încercat!

Vă invit să-l citiţi, să răsfoiţi blogul Amei, unde găsiţi foarte multe lucruri drăguţe şi utile, iar Ama, este o persoană cu totul specială cum rar mai întâlneşti în ziua de azi!

 

Aşadar, dragii mei, mă întorc la nebuniile mele şi la năzdrăvanii mei mici, care sunt cuminţi şi mă lasă să-mi fac treaba, căci ştiu ei că totul este pentru ei :)

Cu drag,

Harmony

 

Decoraţiunile Harmony

  • July 8, 2011 8:53 pm

S-au născut din dorinţa de frumos, practic şi să fie făcut de mine…

Aşa că am luat-o în ordine, mi-am achiziţionat mult visata maşinuţă de cusut, cu câteva informaţii am ales şi câteva materiale, aţe,  panglici şi dantele şi cu câteva  idei şi ambiţie m-am apucat de treabă! Am făcut şervete pentru masă, suporturi pentru oale fierbinţi, prosopele, dovlecii decorativi, acum plicurile decorative care mie îmi plac extrem de mult, la mine stă unul pe frigider agăţat de o ventuză, iar în el ţin hârtiuţele importante şi coşurile din pânză de sac care sunt utile şi de efect, într-unul din ele ţin prosopele de bucătărie, rulate şi aşezate frumos!

Toate materialele pe care le folosesc la cusut sunt spălate mai întâi, călcate, apretate, pentru că vreau să ofer un produs de calitate, făcut cu simţ de răspundere, cu materialele verificate să nu intre la apă, să nu se decoloreze, să nu se destrame, etc, plus că fixul meu cel mare este curăţenia şi vreau să ofer şi un produs igienizat!

Prosopelele pentru copii sunt şi ele printre preferatele mele şi printre primele făcute pentru Harmony, brodate pe etamină cu multă dragoste.

Acum, mai nou, am descoperit brodatul cu panglică care mie mi se pare extrem de elegant, deosebit, nu am văzut să se folosească tehnica aceasta în multe locuri, dă un aer sofisticat lucrului şi un mare efect. Din lucruri simple poţi face extrem de multe decoraţiuni frumoase, care pot da un aer special căminului sau pot constitui un cadou deosebit.

Pe viitor cu siguranţă că vor mai veni multe, multe idei puse în practică, vă aştept şi pe voi să veniţi cu dorinţe pe care aţi dori să vi le îndeplinească Harmony.

Nu-mi rămâne decât să vă invit să le vedeţi şi de ce nu să le încercaţi!

Cu siguranţa sunt altceva….:)

În speranţa că v-a făcut plăcere…

Cu drag,

Harmony

 

 

Şamponul natural solid

  • July 5, 2011 5:12 pm

Iată că a venit momentul  în care să vă vorbesc puţin despre şamponul natural solid.

Aş vrea să încep prin enumerarea a câtorva elemente care să vă convingă să reflectaţi puţin în luarea deciziei: ce şampon să folosesc? Cel clasic, plin de aditivi sintetici şi detergenţi, cu care m-am obişnuit, sau să am curajul să încerc unul solid, natural?

Ei bine dragilor, eu vă recomand cu cea mai mare căldură şamponul solid! Deşi e ceva diferit, în sensul modului de aplicare deoarece nu e lichid, ci solid, se aplică aproximativ la fel: pe părul ud frecaţi puţin şamponul iar acesta va face o spumă abundentă, din ce în ce mai fină cu cât masaţi! După ce spălaţi, părul se comportă puţin altfel, în sensul că poate părea încâlcit şi grosier, însă când se va usca, efectul va fi grozav! Veţi avea un păr ascultător, cu aspect de “proaspăt coafat”, pielea capului şi firul de păr nu vor mai fi afectate atât de puternic ca şi de şampoanele acelea pline de aditivi sintetici şi detergenţi, care nu fac altceva decât să degreseze şi să usuce părul şi pielea capului, ducând astfel la ruperea firului de păr, la căderea lui şi la mătreaţă. Firul de păr cu cât este mai mult degresat cu atât va produce mai mult sebuum, pielea cu atât se va descuama  mai mult, învârtindu-ne astfel într-un cerc vicios din care nu mai vedem ieşirea.

Fiind numai din ingrediente naturale, şamponul natural solid  are rolul de a curăţa delicat ajutând astfel şi la restabilirea echilibrului natural, hrănind scalpul, calmându-l, regenerându-l, astfel încât să vă bucuraţi de un păr frumos şi sănătos.

Efectele complete ale unui şampon natural se văd abia după câteva spălări, când părul va fi deja curăţat de reziduurile chimice din şampoanele care conţin tot felul de substanţe sintetice.

Pentru a vă înlesni alegerea  vă  recomand cu cea mai mare căldură şi sinceritate “Nucul” un şampon potrivit pentru orice tip de păr, un şampon din elemente foarte atent alese şi îmbinate astfel încât să rezulte un produs de o calitate excepţională, cu efecte extraordinare. Printre acestea  enumerăm: decoctul de frunze de nuc şi hibiscus, uleiul de ricin şi de nucă, uleiurile esenţiale de mentă, rozmarin şi ylang-ylang, care nu sunt deloc de neglijat datorită efectelor lor revitalizante, antioxidante şi calmante.

Dacă totuşi v-aţi obişnuit să folosiţi şi un balsam, puteţi folosi un amestec  lejer de apă caldă şi puţin oţet de mere, cu care să clătiţi părul la urmă. Mirosul va dispărea după uscarea părului.

Toată această schimbare este şi  “eco – friendly”, nemaifiind nevoie să folosiţi şi să aruncaţi recipiente din plastic, care ştiţi că se degradează în câteva sute de ani, iar voi vă veţi alege cu un plus de sănătate şi chiar cu o economie de bani, nemaifiind cazul să cumpăraţi balsam, spumă modelatoare sau ce obişnuiţi să folosiţi pentru a avea un păr aranjat şi frumos.

Ca şi majoritatea produselor cosmetice şi acest şampon, pentru anumite persoane poate avea efecte minunate, iar pentru altele mai puţin spectaculoase. Nu trebuie decât să găsiţi formula care vă face cel mai bine.

Cu  speranţa că v-a plăcut şi v-a fost de ajutor acest articol…

Cu drag,

Harmony